Ziua 14 - 05.10.2013 - Playa Maspalomas

Avand in vedere ca am bifat pe lista aproape tot ce ne doream sa vizitam, azi alegem sa nu mai plecam departe chiar daca avem masina inchiriata pana seara. Mergem in Maspalomas pe plaja. Dar vremea, desi frumoasa, ne joaca feste: un vant tare ne spulbera nisipul care ne intra peste tot. Pana si Irina stramba din nas si n-are chef de joaca, ci doar sa stea lipita de noi. Asa ca la 3 suntem deja intorsi la hotel. Ies cu ea in curtea hotelului la piscina pentru copii unde reintalnim niste olandezi cu un baietel de un an si jumatate care cu cateva seri mai inainte ii dadea Irinei niste pupici de toata frumusetea. He he de mica e pupata ! Intre timp facem cu randul, eu si Florin la welness clubul hotelului de la subsol. Hmm, si ce masaj cu jet de apa, bulbuci si tasnitoare sau ce plutiri in apa sarata de la piscina Dead Sea iar apoi o sauna si in incheiere 5 minute de relaxare intr-o camera cu luminoterapie si paturi cu apa. Dupa masa, ne intoarcem in camera si e timpul de strans bagajele.

Ziua 13 - Vineri 04.10.2013 - La Aldea, Punta de las nieves.

Nu putem sa nu bifam si coarta vestica a insulei si cea mai spectaculoasa conform brosurilor. Plecam de dimineata cu masina.Mai intati pe autostrada pana la playa de Mogan apoi pe un drum normal, pe firul vaii. Trecem si de satuletul Mogan iar de aici incepem sa urcam intrucat soseaua duce spre coama muntilor. Si urcam si urcam, lasam in spate o vale larga, iar de pe coama muntelui se zareste in vale Aldea. Coborarea e un pic mai stransa dar merge. Ajungem jos si ne odihnim la plaja din Aldea, o plaja plina de pietre dar cu un peisaj deosebit. Ramanem pe aceasta plaja 2-3 ore si ne bucuram de soare si umbra, pietre colorate, apa listita a marii si de fructele pe care le-am cumparat ieri din capitala. De cojile fructelor noastre se mai bucura si 3 soparlite indraznete. Plecam din Aldea pe drumul spre Agaete. Drumul urca si lasa in dreapta niste vai sterpe si adanci iar dincolo de ele niste munti de stanca goala. Urcam pana pe culme si ne oprim la faimosul Mirador del Balcon, cu la fel de faimosul view catre cei 4 munti in partea stanga. Fac poze si nu ma mai satur de ce vad acolo. Daca n-ar fi fost Florin sa ma zoreasca cu Irina care dormea in masina, cred ca acolo innoptam. Un peisaj super, nu-i de mirare ca-i asa de faimos. Mergem insa mai departe, oprim de foarte putine ori intrucat erau foarte putine locuri pe marginea drumului care sa-ti perimita 5 minute de tras pe dreapta. Drumul continua sus pe munti cu niste peisaje ce-ti provocau ameteala uitandu-te in jos spre mare. Greu de descris sau de fotografiat, impresionant pentru inaltimea la care acest drum a fost construit, dar pe de alta parte, cu toata privelistea spre mare si vremea frumoasa, parca tot drumul prin Soria era mai socant. Coboram si urcam uneori destul de mult pana sa ajungem in Puerto de las Nieves. Cred ca acest drum ar fi meritat sa fie facut cu piciorul mai degraba decat cu masina, intrucat n-am prea apucat sa intru in atmosfera locului. Gasim cu greu parcare in Puerto de las Nieves, dar aici avem o privesliste asupra muntilor pe care tocmai i-am strabatut. Foarte draguta privelistea. Pe plaja, numai pietre, iar peisajul e blocat de catre un dig al portului. Aceasta plaja este renumita si pentru faimoasa lui stanca Dedo de Dios, in traducere Degetul lui Dumnezeu. Dar teapa, degetul i-a fost retezat intr-o furtuna in 2005, deci noi am ajuns cu 8 ani prea tarziu. A ramas doar baza lui. Ramanem pe plaja, mai bine zis ceilalti raman pe plaja pentru ca eu ma duc sa fac shopping de obiecte de luat ca amintire. Apoi ma intorc si eu la plaja si mai ramanem pana ce se trezeste Irina. Apoi plecam usurel spre hotel, ocolind insula cu Irina xam chiraindu-se in spate. Drumul dinspre Puerto de la Nieves trece pe langa Agaete unde am mai fost, si venim pe autostrada pana aproape de hotel. Cum ajungem, dau fuga sa pozez apusul de pe acoperisul hotelui, apoi mergem la masa iar Irina refuza sa mai stea la bar in aceasta seara intrucat nu-i place ce se canta. Asa ca hai in camera si la nani.

Ziua 12 - Joi 03.10.2013 - Las Palmas & playa Las Canteras

Azi e o zi anuntata cu ploaie. Dar parca nu ne vine sa ramanem la hotel. Ce-ar fi sa mergem in capitala? Asa ca Las Palmas scrie pe noi. Ajungem destul de repede intrucat drumul pana acolo e pe autostrada dar petrecem o gramada de vreme cautand un loc de parcare. In cele din urma gasim o parcare subterana chiar langa plaja. Ne plimbam pe faleza un pic. E nor dar nu ploua. Si pacat ca e nor pentru ca este o plaja splendida. Si mai mult mai e si vant puternic, care face valuri mari iar scaldatul e interzis. In schimb, culorile apei marii si peisajul montan din spate face din acest loc, plaja cea mai frumoasa pe care a vizitat-o pana acum. Dupa plimbarea pe faleza mergem sa vizitam un castel. Drumul trece printr-un cartier plin de magazine chinezesti iar cand ajungem la castel, nu numai ca era inchis dar era si imprejmuit de un gard de placi de metal, asa ca nici din exterior nu poate fi vazut. Dar langa, e un parc de joaca pentru copii asa ca aici e pentru Irina. Mai departe mergem sa vedem un parc si Casa turistilor. Ajungem, dar nimic nu pare interesant in afara de .... evident locul de joaca pentru copii. Pe drum ne mai oprim la o piata de unde ne cumparam struguri, nectarine si papaya, niste fructe extrem de delicioase. Cum incepe sa ploua maruntel lasam totul balta si ne intoarcem la masina desi mai planuisem sa mai ramanem la plaja. Zis si facut, dar pentru ca era devreme hai sa mergem si in Vengeta, partea veche a orasului Las Palmas. Clar ca nu pe jos ci cu masina pentru ca era vorba de 10 km. Ne invartim usor prin centrul vechi, mai o catedrala ici, mai o casa veche cu balcoame si usi de lemn. Intram la muzeu la Casa de Colon. O casa tipic canariana ce-mi amintea de Casa de los balcones din Tenerife pe care insa n-am vizitat-o decat putin in curtea interioara acum 4 ani. Povestea lui Columb, mobilier vechi, papagali, obiecte de culturi americane disparute, mule scari, lemn vechi peste tot si in esenta un muzeu foarte frumos. Se face tarziu si ne intoarcem la hotel unde pentru o ora ma rasfat la wellcenter-ul hotelului. Seara, impreuna cu Irina ne uitam la acrobatii la scena de la bar a hotelului.

Ziua 11 - Miercuri 02.10.2013 - Playa San Agustin

Dupa o zi obositoare ne trebuie una la plaja. Hotaram de dimineata sa mergem pe plaja Tauro. Ajungem acolo dar surpriza, plaja e plina de bolovani. Cu Irina clar nu putem ramane aici. Asa ca o luam frumusel pe coasta inapoi, cu ideea sa ne oprim la prima plaja care ne place si pe care sa n-o mai fi vizitat. Ne oprim pe la diverse, dar ba are pietre, ba apa e murdara asa ca trecem pe langa Playa del Ingles si mergem spre est, la plaja San Agustin. Plaja arata bine, apa la fel, vremea la fel. Singurul inconvenient e vantul care creeaza si valuri mari. Dar satui de umblat dupa plaja perfecta (de aproape 2 ore) ne oprim aici. Si chiar a fost o zi placuta. Ne-am jucat in nisip, am facut baraje si castele pe care Irina avea o placere deosebita sa ni le strice. Dar ea s-a distrat din plin si asta era ceea ce conta. Ba chiar a facut si un frumos pui de somn pe saltea pe plaja. Am revenit in camera de hotel si ne-am odihnit pana la culcare.

Ziua 10 - Marti 01.10.2013 - Roque Nublo

Of ca vremea ne joaca feste. Prognoza e cu nori pentru toata saptamana. Dar stii ceva, afara e soare asa ca ne riscam sa mergem la munte. Doar n-o sa stau sa lenevesc in camera de hotel. Destinatia este Roque Nublo in centru insulei, sus, in varful muntilor. Plecam cu masina si cu Irina atipita in masina. Si urcam, si urcam. In stanga si in dreapta niste peisaje magnifice si inca e soare. Norii ii lasam in spate la malul marii. Dupa o ora de urcus gasim parcarea de la Roque Nublo. De aici mai avem 30 min sau 1.1km de urcat pe jos pana la faimoasa stanca, cu Irina in spate in rucsac. Roque Nublo este o stanca de 80m ramasa in picioare care facea parte din peretele craterului vechiului vulcan. Inaltimea pe care o atinge este de 1813m si este a doua din Gran Canaria dupa Pico de las nieves.
 Asadar, urcam cu Irina in spate. La inceput peisajele sunt frumoase, mai sus sunt spectaculare, pentru ca in varf sa devina fara rasuflare. Ajungem la un platou la o inaltime mare de pe care se vede in toate directiile. In sus se inalta semeata faimoas stanca masiva cu un perete drept si una mai mica in stanga ei. Interesant este ca initial o confundasem cu o alta stanca mai mica (El Fraile) ramasa in picioare. De pe platou, in partea de SV deasupra norilor vedem insula Tenerife cu semetul varf Teide. Nu am cuvinte sa descriu peisajul. Avem noroc si de vreme buna in jur, doar pe tarm se vad norii dar in rest totul se vede clar. Mergem pana la baza stancii iar ce se vede in stanga si dreapta e ametitor si impresionant in acelasi timp. Cum Irina nu prea are rabdare trebuie sa revenim la masina. N-apucam nici macar sa ajungem inapoi pe platou ca Irina adoarme in rucsac si asa mergem cu ea pana la masina. Ajunsi la masina parca nu vrem sa plecam de aici si zicem sa mai facem un mic traseu pana la un lac de peste deal. Urcam destul de greu dealul dar ce sa vezi, lacul e secat asa ca revenim fara succes in parcare.
Ne aflam in inima muntilor si aveam 2 optiuni: sa ne intoarcem pe coasta vestica si sa ramanem la o plaja in vest, sau sa traversam insula inapoi pe alt traseu ca sa vedem si lacurile artificiale. Alegem a doua varianta. O luam spre Soria in sud. Drumul este asfaltat deci nu avem probleme. Oprim sa mancam la un restaurant in Ayacata, ce mai apropiata localitate de Roque Nublo. Pornim apoi spre Soria pe un drum cu asfalt dar mai prost. Peisajele ce se vad dupa serpentine sunt incredibile. Apoi vedem case zidite in stanca sau cocotate pe o stanca in mijlocul versantului. Diferente de inaltime foarte mari ca nici nu poti privi in jos ca te ia cu ameteala. Greu de crezut ce am vazut pe acest drum. Ne oprim la primul lac intalnit si anume Presa de las cuevas de las nieves. Lacul este mult secat dar mai are ceva apa. Gasim apoi drumul spre Soria care merge pe coama muntelui apoi continuam pe serpentine stranse pana in Soria. Aici alt lac cu baraj, cel mai mare pe care l-am vazut astazi. Oprim pentru poze si revenim pe drumul spre hotel. Dar peisajele continua sa ne lase cu gura cascata. De nedescris. Poate pozele reusesc sa mai redea ceva din acea atmosfera. Sosim la hotel, iar dupa masa, evident, Irina se da iar in spectacol la concertul live de la bar.
O zi si o excursie care a meritat din plin si care a facut ca toata vacanta noastra din Gran Canaria sa fie completa. Dar mai am si alte planuri: de vazut coasta de vest plina de defilee muntoase, dar asta ramane pentru alta zi. Deocamdata insa vreau sa mai resimt placerea acestei minunate zi. Nici macar faptul ca in a doua parte a zilei a fost innorat nu ne-a stricat frumusetea acestei zile, asadar pana acum o declar excursia cea mai reusita a vacantei. Odihna placuta, ca avem nevoie de asa ceva in seara asta.

Ziua 9 - Luni 30.09.2013 - Playa El Cabron si Arinaga

Vremea nu se arata deloc promitatoare si tare as fi vrut sa mergem la munte. Dar nu e pentru azi. Asadar alegem o plaja in apropiere, pe costa de est. Playa El Cabron (in traducere plaja prostului :-) ) e renumita pentru speciile de pesti ce se vad pe fundul marii. Cum Florin le are cu snorkelingul, hai sa mergem. Culmea, de dimimeata e soare si mai sa-mi para rau ca n-am plecat la munte. Trecem prin satuletul Arinaga si ne indreptam spre plaja. O luam de-a dreptul pe "aratura" dar unde-i plaja, ca numai stanci si pescari se arata. Se vede o plaja mica in zare dar pare prea departe pentru a fi plaja noastra. Asa ca ne intoarcem si o gasim in fine. Trecusem pe langa ea la vreo 30m fara sa o vedem. Lasam masina si coboram cativa pasi pe plaja unde nu erau decat unu sau doi oameni. O plaja pustie, retrasa dar foarte calma. Apa calda, linistita si o atmosfera foarte placuta. Ramanen pe plaja, facem o baita doua si un somn binemeritat. Descopar cu placere ca Irina imi mai arata un nou dintisor in partea dreapta jos. Avem noroc de soare inca vreo 2-3 ore si ne decidem sa plecam totusi ca sa pranzim in Arinaga. Arinaga un alt loc puuuuustiu. Unde o fi lumea asta? Mancam pe malul marii la un restaurant si ne bucuram de priveliste. Intre timp insa, norii se strang deasupra noastra, asa ca planurile noastre sa ramanem dupa-amiaza pe plaja din Arinaga nu prea mai stau in picioare. Asa ca ne plimbam pe malul marii cu Irina apoi revenim la hotel. Dupa masa de seara ne gandim sa o luam pe Irina la spectacolul din holul hotelului. Un spectacol de flamenco. Si mergem... si Irina tragea numai pe scena. Asa ca pe langa spectacolul de flamenco mai aveam si un alt spectacol cu Irina. Dupa ce pleaca dansatorii, Irina se duce pe scena si isi face practic propriul spectacol spre admirarea celor care mai ramasesera la bar. Venim rupti de oboseala si gata, la nani.

Ziua 8 - Duminica 29.09.2013 - Arucas, Firgas, Moya, Guya, Agaete

Astazi e zi de vizitat insula pentru ca inca ne resimtim de la plaja de ieri si in plus nici vremea nu se arata prea cu mult soare. Incercam sa facem un tur in partea de nord a Gran Canariei. O luam pe autostrada pe partea de est pana in capitala Las Palmas apoi spre munte pana in Arucas.
Oprim in Arucas, un orasel-satuc cu o catedrala mare in centru. In fata catedralei multa lume adunata pentru vreo nunta/botez si multe fete in alai cu rochite foarte scurte si pantofi de minim 12cm tocuri. De la catedrala mergem in parcul municipal, unde  evident, gasim si loc de joaca pentru copii, deci si Irina se bucura de cate ceva nu numai noi sa ne incantam privirile. Plecam din Arucas spre Firgas de-a lungul unei vai-defileu. Privelistile sunt uimitoare. Numai ca pe drum Irina constata ca nu-i place deloc la curbe in masina si tipa destul de tare imediat ce masina noastra ia o curba. Ajungem in fine in Firgas si Irina isi revine.
Firgas e un satulet de munte cochet, cu o bisericuta in mijloc si o strada cu fantana ce urca prin stanga bisericii. Un satulet mai deosebit decat altele, cu o vedere impresionanta in jos spre mare (pacat ca atunci cand eram noi acolo era nor), cu acea fantana in trepte pe mijlocul strazii care in sus se continua cu imagini faiantate sau variante in miniatura sculptate in piatra ale tuturor insulelor Canare sau cu traditionalele balcoane de lemn sculptat. Nu putea lipsi si un loc de joaca pentru copii, asa ca nici de data aceasta Irina nu e ignorata.
Plecam cu emotii din Firgas relativ la cum o sa suporte Irina curbele mai departe. Dar Irina trage un bun pui de somn asa ca noi ne continuam linistiti drumul spre Moya.
Moya este un alt satulet situat sus in inima muntelui. Ajunsi in Moya, Irina inca dormea. Florin ramane la masina iar eu trag rapid o fuga sa vad ce e de vazut/pozat. Ma invart pe cateva stradute, dragut dar nu foarte wow. Vad un indicator spre catedrala din centru si zic sa fug repede s-o vad pana nu se trezeste Irina. Ajung la catedrala, ii fac o poza din fata si plec spre masina care culmea, era pe aceeasi strada cu catedrala. Dar ma intorc din drum totusi pentru ca imi parea ca ar mai fi ceva de vazut in spatele catedralei. Si ... WOW. O terasa catre tot defileul in stanga si continuarea lui in dreapta pana la mare. Chiar nu am cuvinte sa descriu ce se vedea de acolo. Nici macar fotografiile nu redau senzatia de acolo. Ma intorc repede la masina si-l trimit si pe Florin. Apoi plecam mai departe spre Guia. Ca sa ajungem acolo traversam pe coasta defileul pe care-l vazusem de la catedrala din Moya. Drumul e cu privelisti ce-ti taie rasuflarea chiar daca vremea nu era tocmai senina.
Guya este un orasel micut pe coasta de nord-vest. Ne oprim la catedrala din centru, si ne dam jos doar in piata centrala. Fotografiem, dam o tura pietei, iar Irina isi gaseste interesul pentru porumbeii din piata, de care culmea se sperie cand acestia vin sa ciuguleasca in jurul ei. Ne urcam in masina si plecam spre ultima destinatie a zilei de azi, Agaete.
Agaete este un orasel pe coasta vestica cu stradute  inguste si usi de lemn cam la mai toate casele. In centru o gradina botanica, inchisa la ora la care am ajuns noi, o cafenea super draguta langa si evident nelipsita catedrala. Mai imresionant as spune ca era view-ul catre muntii de pe coasta de vest pe care l-am zarit pe drum inainte de a ajunge la Agaete decat orasul in sine. Cum nu se putea altfel, Irina se bucura si ea de un tobogan si un calut cu arc intr-un loc de joaca pentru copii.
Obositi, ne intoarcem la hotel pe autostrada din nord si est, lasand partea vestica plina de munti pentru o alta zi poate mai insorita.

Ziua 7 - Sambata 28.09.2013 - Playa de Mogan

Azi inchiriem masina, pentru ca avem nevoie de libertate de miscare, mai ales cu Irina dupa noi. Pana in pranz, avem deja masina inchiriata (Citroen C3) si pornim cu Irina spre o plaja cat de cat apropiata. Decidem sa ne oprim la Playa de Mogan in capatul autostrazii in SV. Trecem pe langa numeroase vai, mai bine spus le traversam, iar plaja si portul Mogan e locul unde oprim. Gasim un loc langa stanci si langa apa unde ramanem toata ziua. Umflam salteaua iar Irina se joaca de minune pe plaja si in apa. Ba chiar isi mai face si prieteni de varsta ei cu care se cearta pentru lopetica si galetusa. Foarte cald, apa supa si soare cat cuprinde. In consecinta, seara ne numaram locurile pe unde ne-am cam inrosit. Nu grav, dar maine cu siguranta va trebui sa facem pauza de plaja. Foarte draguta plaja si atmosfera. O zi cu adevarat reusita.

Ziua 6 - Vineri 27.09.2013 - Aqualand

Azi e zi de balaceala si senzatii tari. Asadar, la 9:30 suntem la autobuz sa ne imbarcam spre Aqualand. In nici jumatate de ora suntem la fata locului. Eeee, soare, apa, tasnitoare, tobogane, colace ... tot ce vrei. Incepem cu balaceala domnisoarei noastre sa vedem ce reactie are. Ei bine, ne place apa dar nu vrem sa fim stropiti. Ne cocotam pe scarile toboganelor singurica si ne ajuta tati sa alunecam la vale. Ne place si sa ne balacim evident. Continuam apoi cu alte tobogane pentru adulti, unde fetita nastra doar ne priveste. Si tot privind asa ... ni se face somn si adormim. Intre timp profitam sa incercam toate toboganele in 2 cat timp Irina isi face somnul la umbra. Si prima la care Florin ma taraste e un tobogan numit bumerang. Ai de mine, cadere libera nu alta. Ies de acolo tremurand de frica ... si pentru ca nu m-am saturat mai incercam o data :-) . Dupa acesta, restul toboganelor au fost floare la ureche. A fost distractiv, adrenalina incercata la maxim uneori ... dar de, pentru asta am venit nu? Spre dupa amiaza ne cam lenevim, mai pe la piscina cu valuri, mai o poza, mai o balaceala in zona pentru copii. Una peste alta a fost frumos insa nu s-a ridicat nici pe departe la nivelul Aqualandului din Tenerife. Erau mult mai multe optiuni acolo, abia daca apucai sa te dai o data prin toate intr-o zi. Aici au fost mai putine, dar si oameni mai putini si noi am avut si o persoana in plus cu noi de care trebuia sa avem grija cu randul. Dar las, ca o sa creasca ea Irina si o sa scoatem toti parleala in astfel de distractii. Astazi a fost doar initierea :p. Dupa o asemenea zi, la intoarcere in autobuz Irina cade rapsusa de somn, iar la intoarcerea in camera, Florin face exact la fel in timp ce eu fac sumarul zilei.

Ziua 5 - Joi 26.09.2013 - Farul din Maspalomas

Daca in prima zi n-am reusit sa ajung la far, e uite ca i-a venit si lui momentul. Avand in vedere ca eu eram cam rosie pe spate ca urmare a zilelor precedente si pentru ca oboseala se acumulase, am zis sa luam o pauza si sa facem ceva usor. Dimineata inainte de plecare Irina ne-a pregatit o surpriza, si anume, al cincilea dintisor in partea stanga sus. Asa ca incepand de astazi, oficial nu mai suntem iepuras. He he, pacat pentru ca era asa dulce doar cu 4 dintisori in fata, dar de ce sa-i faci...tre sa ne facem mare. Ne urcam in autobuz si ne dam jos la farul din Maspalomas, considerat cel mai sudic punct al Europei. Plaja lata, plina de nisip fin, ca de, doar eram vecini cu dunele, dar de aceasta data din cealalta parte. Gasim o serie de pomi si ne ascundem de soare sub ei. Dar soarele incepe el insusi jocul de-a v-ati ascunselea printre nori, pentru ca mai tarziu sa ne trezim in 2-3 randuri cu o ploicica. Dupa amiaza cerul e foarte acoperit cu nori asa ca ne decudem sa plecam un pic mai devreme. Ne intoarcem la hotel si lenevim toata seara. Era si cazul unei zile de relaxare. Si ca sa incheiem la fel cum am inceput ziua, Irina invata singurica sa aprin/da si sa stinga veioza de la noptiera.

Ziua 4 - Miercuri 25.09.2013 - Palmitos Park

Programul de azi e simplu: vizita la Pamitos Park, fratele lui Loro Park din Teerife. Dar de data aceasta mai avem un membru cu noi care inca nu stie ce-l asteapta. Luam autobuzul de 9:30 si hai. Nu ajungem bine sa intram ca se aude un spectacol. Un spectacol cu papagali facand tot felul de giumbuslcuri la care Irina priveste extrem de surprinsa. Dupa spectacol, n-o mai dezlipim pe Irina de la suricate. Si tot asa... Urcam apoi dealul sa vedem spectacolul de pasari rapitoare. Wow ! Vedem vulturi, soimi si falcon-i zvurand suuus apoi venind sageata si asezandu-se pe mana instructorului pentru o bucata de mancare. Ramanem fara glas, mai ales pentru ca pasarile zburau libere. Apoi vedem de toate, maimute, pasari exotice, testoase etc. pe care i le aratam Irinei pe rand. Cand ajungem la acvariu, Irina tine sa ne impresioneze nu numai prin mirarea ei la pestisorii colorati dar si pentru ca tine mortis sa mearga singura in picioare. Desi a inceput sa faca primii pasi singura cu 3 zile inainte de ziua ei, acum incearca sa se perfectioneze, iar noi nu putem decat sa o incurajam. O zi frumoasa dar si istovitoare. Ajungem mai devreme decat de obicei in camera si ne relaxam la un film.

Ziua 3 - Marti 24.09.2013 - Playa Puerto Rico si Amadores

Astazi avem un alt eveniment special de sarbatorit. In urma cu 3 ani, eu si Florin ne-am casatorit civil. Nu stiu cand a zburat asa de repede vremea dar au fost 3 ani frumosi, iar rezultatul lor, tocmai ce l-am sarbatorit cu o zi inainte. :-) Buuun, deci azi avem in plan sa ne cocotam frumos in autobuz si sa mergem la 2 plaje faimoase. Zis si facut, dupa un drum cu autobuzul cam zdruncinat (24 km) ne intindem prosopul intr-un golf inconjurat de stanci. Plaja destul de aglomerata mai ales de umbrelute si sezlonguri goale. Daramati dupa o serie de nopti intrerupte de foamea sau chitaiturile Irinei dar si de toata nebunia pregatirilor de plecare si oboseala drumului in sine, cadem lati pe rand la un scurt somn pe plaja. Apa linistita, de o culoare albasta verzui. Evident Irina s-a aflat in elementul ei. Pentru ea totul e de vis: nisip fin perfect pentru joaca, apa calda pentru balaceala. Plaja din Puerto Rico este foarte cunoscuta datorita culorii ei albastu-verzui si mai ales datoria view-ului de sus al golfului. Suntem prea obositi insa pentru a urca dealul petru asta. Ramanem asadar pe plaja pana la pranz, apoi plecam pe jos , cam 1km, pe langa tarmul marii pana la plaja Amadores. Pe drum peisajele iti taie rasuflarea: marea de o culoare albastru intens se sparge in malurile stancoase schimbandu-si nuantele spre verde si maro. Zarim plaja si in acelasi timp ramanem uimiti de ce se vede in zare: deasupra unui nor, spre vest se inalta semet Teide, vulcanul din Tenerife, pe care l-am vizitat acum 4 ani. Ei da, acolo sus am fost noi si l-am coborat pe jos pana la baza telecabinei. Impresionant! La acest view chiar nu ne asteptam. Plaja, desi artificiala, are farmecul ei aparte, si as putea spune ca e mai deosebita decat cea de dimineata. Ramanem pana spre apus, inercand cu greu s-o determinam pe Irina sa nu mai manance pietricelele pe care le aduna de pe plaja. Revenim la hotel rapusi de oboseala.

Ziua 2 - Luni 23.09.2013 - Playa del Ingles si Dunele din Maspalomas

O persoana speciala si o zi si mai speciala: astazi Irina implineste un anisor. Un an greu pentru noi, dar un an frumos in care am vazut crescand langa noi o mica omuleata. La multi ani Irina! Sa ne traiesti, sa fii toata viata sanatoasa, frumoasa si vesela asa cum esti acum. Mami si tati sunt tare mandri de tine. Si intr-o asa zi speciala, Irina ti-am oferit prima intalnire cu marea. Dupa micul dejun de la hotel, ne luam frumusel sarbatorita si hai pe plaja sa vedem cum reactioneaza. La prima intalnire cu marea, s-a holbat ciudat la acea imensitate albastra. Coboram faleza pe Playa del Ingles si ne punem omuleata pe prosop. Dar, prosopul are margini si ca sa vezi ce e langa ... o chestie fina, si extrem de interesanta de jucat cu ea, pe care noi o numim nisip. Nu pot sa descriu incantarea si starea de euforie a Irinei la prima intalnire cu nisipul. Dar mai avem o noutate pentru Irina, si anume apa marii. Tati a luat-o in brate si a bagat-o in "balta". Spre surprinderea noastra, tie i-a si placut :-) Toata dimineata am ramas pe plaja lata a "englezului" bucurandu-ne alaturi de fiecare mica descoperire si exaltare a Irinei. Momente unice si atat de speciale pentru toti trei. La pranz ne oprim la primul restaurant si comandam un platou cu specialitati de peste. Un adevarat deliciu, un platou imens, si vorba lui Florin... ne-a ajuns pestele cat pentru tot sejurul. A meritat fiecare bucatica si am reusit aproape sa-l si terminam cu ajutorul unui mare gurmand de langa noi de doar un anisor. Dupa amiaza o luam de-a lungul plajei sa vedem dunele de nisip din Maspalomas. Mergem ce mergem si ne saturam de mers, asa ca ne oprim inainte de a ajunge la far. Mergand spre far, plaja se largeste din ce in ce mai mult iar in partea dreapta se vad dune de nisip exact ca in desert. Incapatanta sa ajung totusi la far (considerat cel mai sudic punct al Europei) ii las pe Irina si pe Florin si ma duc sa-mi gasesc faimosul far. Merg de-a lungul plajei dar lucrurile se schimba. In locul umbrelutelor si sezlongurilor apar sporadic grupuri de nudisti iar farul il zaresc mult mai departe decat ma asteptam, asadar renunt. La intoarcere, ma regasesc cu restul si cotinuam sa ne jucam pe plaja. Plecam de pe plaja traversad dunele. Intr-adevar un peisaj nu tocmai comun si deosebit de impresionant. Drumul inapoi la hotel este lung, dar dupa cina ne asteapta o surpriza. Comandasem cu o seara inainte un mic tortulet pentru Irina la restaurantul hotelului. Placuta mi-a fost surprinderea sa vad ca bucatarul ne-a pregatit un superb tort cap de ursulet. Asadar, dupa masa, am aprins o lumanare i-am adus tortuletul la restaurant si i-am cantat La Multi Ani ! Sa ne traiesti puicuta draga ! Tortul a fost si foarte delicios nu numai frumos, si chiar si Irina poate confirma intrucat a gustat din el (si prima oara in viata ei cand mananca tort)

Ziua 1 - Duminica 22.09.2013 - Spre Gran Canaria

Este cu siguranta o zi de drum. O zi frumoasa la Bruxelles, poate tocmai ca sa ne faca in ciuda ca plecam, si in acelasi timp si Journee sans voiture. Aceasta este prima calatorie mai deosebita, mult mai deosebita intrucat avem cu noi un nou membru al familiei. Un membru special care mai are doar o singura zi pana sa implineasca un anisor. Evident e vorba de Irina, cu care vreau sa impart cele mai frumoase momente, mai ales cele din vacanta. Sunt convinsa ca o sa-i placa. Ajungem devreme la aeroport si ne gandeam chiar cu ce o sa ne umplem timpul pana la plecare. Ei bine tot Irina ne-a gasit de distractie intr-un loc amenajat pentru copii. In avion a fost un pic mai dificil cu cea mica si cele 4 ore parca nu se mai terminau. Dar au trecut totusi si iata-ne aterizati in Gran Canaria, la soare, la caldura si mai ales ... in fine in VACANTA !!! Luam autobuzul din fata aeroportului si dupa nici jumatate de ora, hopa! suntem deja in fata hotelului nostru Escorial din Playa del Ingles. Hotelul e la doua stradute de plaja dar situat destul de aproape de importante puncte de interes. In interior este un hotel dragut, nu exceleaza dar nici nu ne dezamageste. Dupa ce ne luam in primire camera coboram la masa si nu stim ce sa alegem mai intai. O gramada de bunatati ! Ce e oare mai placut decat prima zi de vacanta? Dupa cina, facem o plimbare pana la plaja dar este prea intueric pentru a vedea sau intelege ceva, mai ales petru Irina. In schimb vedem mate, multe mate blande si frumoase pe faleza.